Archive for the Spirit Category

Dileme de mama

Posted in Iubire, Spirit on May 18, 2012 by luna

“Sarcina este cea mai frumoasa/minunata/senina/magnifica perioada din viata unei femei”. Cam asta este ideea de inceput din mai toate articolele despre maternitate. Nu mi-e rusine/teama sa recunosc ca in cazul meu nu a fost si nu este asa. Bineinteles, am sentimente cu totul noi, am clipe de extaz, dar si de agonie, am momente de entuziasm in asteptarea copilului, dar si de panica in aceeasi asteptare.
Ca si in alte aspecte ale vietii noastre colective, si legat de sarcina suntem bombardati de niste clisee ingrozitoare. Oricat de puternice ar fi personalitatile si ideile proprii si personale, este imposibil sa nu te simti anormal si defect daca nu te conformezi acestor idei.
Cred ca viitorii parinti care sunt intr-o stare totala de beatitudine de la inceputul pana la sfarsitul sarcinii si in prima perioada de viata a copilului ori erau cam nefericiti inainte, ori aveau o viata plictisitoare si inactiva. Nu ai cum sa spui ca este minunat sa fii cat casa, sa nu poti face n activitati pentru ca esti gravida, sa fii fericit cu miile de temeri legate de viitorul copil etc.
In cazul meu, cea mai mare temere este ca nu voi mai avea micile bucurii si excentricitati si libertati dinainte. Evident ca n-as fi vrut sa-mi petrec toata viata prin cluburi, dar, vai, cat de bine ma simteam la o distractie inconstienta si colorata cu prietenii sau necunoscutii. Ei, si vin diversi care-ti spun “ehe, gata, s-a terminat. Sa vezi ce greu o sa-ti fie, etc”. Nu, frate, n-o sa-mi fie greu, refuz sa-mi fie greu.
Am cazuri in jurul meu de parinti care-si plimba copiii de la trei luni prin tara, si-i iau in vizite, la terase, ii mai lasa cu o bona si se duc intr-un club. Si am cazuri in jurul meu de oameni care ii judeca pe cei de mai sus si ii considera egoisti si inconstienti. De ce? Unde scrie ca trebuie sa iti tii copilul intr-un bubble in primii 2,3, 10 ani din viata?
Cred ca printre responsabilitatile prioritare ale unui parinte este si sa-si asigure propria fericire. Plictiseala, stresul, frustrarea sunt sentimente pe care copilul le percepe imediat.

Zilele trecute am fost la un curs de parenting. In timpul celor doua ore le-am studiat pe cele cateva cupluri care, ca si noi, se pregatesc pentru bebe. Imi venea sa le dau cu ceva in cap vazandu-le asa-numita perfectiune si cumintenie. Imi imaginam camera copilului deja pregatita si dotata cu tot ce trebuie, casele impecabile, relatiile aparent perfecte cu partenerul. Ce mai…exact acele familii din “reclamele la detergenti”, cum imi place sa-i numesc. Stii, acele reclame in care femeia imbracata perfect, din casa perfecta, cu copiii perfecti este fericita ca a gasit un detergent care scoate petele perfect. Mda, si peste 5 ani cineva isi trage un glont in cap si isi improasca creierii pe lenjerie impecabila spalata cu Ariel.

Ma enerveaza la culme acest perfect si il resping cu toata fiinta mea. Este fals, este inexistent, este deprimant.

Vreau culoare si un pic de haos, vreau sa fiu eu si eu nu sunt perfecta. Si nimeni nu e, insa unii stiu sa mimeze atat de bine.

Nu-mi voi creste niciodata copilul intr-un mediu perfect, pentru ca nu vreau un copil perfect. Vreau un copil minunat in imperfectiunea lui, un copil caruia sa-i iubesc defectele.

Advertisements

Om frumos

Posted in Arta, Hobby, Iubire, Spirit on April 8, 2012 by luna

Am fost aseara la al treilea concert de cand m-am mutat la Timisoara, adica al treilea concert la care l-am dus pe bebe Vladutz din burta. Zoia Alecu a fost fantastica, nu ma asteptam sa-mi placa atat de mult. Mi s-au inundat ochii de lacrimi cel putin o data la doua melodii, dar, na, poate sunt hormonii de vina.
Pentru a nu uita, primul concert a fost Travka (deja nu mai stiu numele pubului in care s-a tinut). Cam depresiv pentru un embrion de doar 2 luni:D. Al doilea a fost multpreaiubitasivenerata Ada cu Bobo. Am ras cu lacrimi si dureri de burta, iar Vlad (cel mare) si mai si. Iar acum Zoia Alecu, in Porky’s Pub. Am ras, am plans, am cantat (din nou Vlad mai tare decat mine).
Cum nu ma poate interesa doar creatiile unui artist, ci si el ca om, m-a frapat tineretea Zoiei. Are 56 de ani si nimic din ea nu tradeaza acest lucru. Este tanara, frumoasa, plina de viata, de frumusete si de traire. Emana o pasiune pentru…orice absolut contagioasa.
Dupa 2 ore cu ea, pleci acasa mai entuziast, mai fericit, mai energic, mai bun si mai iubitor.
Mi-au placut foarte mult melodiile urmatoare:

si asta

Nice

Posted in Iubire, Muzica, Spirit on January 6, 2012 by luna

Matisyahu
Fantastic acest evereu rastafari.

Liniste

Posted in Iubire, Poezie, Spirit on October 20, 2011 by luna

Asadar asa miroase linistea,

A rufe curate de iarna si ceai de musetel.

Ce fiinta ciudata aceasta serenitate

Iesita din mine si coborata in toate.

Asadar asta e gustul nemiscarii,

A mar de dimineata si sarut de revedere.

Moarta eram…

Posted in Iubire, Spirit, Viata on October 5, 2011 by luna

Azi noapte m-am visat moarta. Nu-mi amintesc sa ma mai fi visat in ipostaza asta intriganta. Stiu ca eram linistita si senina, iar Andreea si Bestie imi pregateau camera pentru priveghi. Ma intinsesera pe o masa. Asa cum eram, fara sicriu si fara haine elegante.

Masa era cat mine de lunga, dintr-un lemn masiv, frumos. Iar eu stateam linistita.

M-am trezit cu un sentiment tare frumos.

Am gasit pe net ca cica ar insemna asta:

“Moartea ta inseamna ca o etapa din viata ta a luat sfarsit. Vei avea parte de mari schimbari si vei lasa trecutul in urma.”

Pai normal. πŸ˜€ Ca doar mai sunt 10 zile si plec din ast oras. πŸ™‚

Si, ca s-o citez pe Frida Kahlo: “Sper ca plecarea sa fie vesela si sper sa nu ma mai intorc” (ori smth like this)

Muzica te poate inalta

Posted in Muzica, Spirit with tags , on September 8, 2010 by luna

dar nu stiam cat de mult. Nu stiam ca muzica iti poate da senzatii fizice atat de puternice. Am aflat-o acum doua zile la concertul Angelei Gheorghiu, cea mai cunoscuta si recunoscuta soprana a Romaniei.

Timp de doua are mi-a venit sa plang, sa rad, mi s-a facut pielea de gaina…

Concertul a fost la Ateneul Roman, iar pe langa mine misunau oameni precum Valeriu Stoica, Loredana, Tender si multi, multi altii. Angela a cantat alaturi de Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijorul Tiberiu Soare si tenorul Marius Manole.

In rest, sunt inca speechless si ascult de doua zile in continuu asta

Film: The last station (despre Lev Tolstoy)

Posted in film, Spirit with tags , , , , on August 29, 2010 by luna

Mirren si Plummer ca Sophia si Lev Tolstoy

Inainte de miscarea flower power, de John Lenonn sau de Anastasia, a fost Lev Tolstoy. The last station condenseaza ultimele luni ale scriitorului rus, principiile miscarii tolstoiene, dorintele si zbaterile lui Tolstoy si relatia puternica si controversata cu cea care i-a fost alaturi timp de 48 de ani. Interpretat magnific de Christopher Plummer, Toltoy ne apare monumental si energetic, bardul de 82 de ani luptand pana in ultima zi pentru idealurile si ideile sale.

Relatia plina de iubire, dar extrem de violenta, cu Sophia Tolstoy, interpretata de Helen Mirren, il determina pe Tolstoy, pe Contele Tolstoy, sa-si paraseasca domeniul de la Yasnaya Polyana, locul unde se formase si o comunitate ce traia dupa principiile tolstoiene, pentru a-si trai ultimele zile in liniste si solitudine. Din pacate, nu apuca sa-si indeplineasca aceasta dorinta, si moare intr-o camera langa o statie de tren (de aici venind si numele filmului).

Chinuit de imposibilitatea de a-si pune visul in practica si de a trai dupa cum predica, neputand sa treaca peste vointa Sophiei si sa-si doneze intreaga avere taranilor, Tolstoy a reusit totusi sa renunte la drepturile de autor, cartile sale devenind astfel un bun al poporului. Lucru pe care a sa avara sotie a reusit sa-l combata dupa moartea acestuia.

Mi-ar placea sa citesc manifestul tolstoian, sa aflu mai multe despre modul in care si-a imaginat acest geniu al literaturii societatea ideala. Ce stiu pana acum este ca vedea o lume fara posesii, dominata de iubire si calm, de naturalete si fericire. Vedea in experienta sexuala doar o necesitate, dar deseori radea de acest lucru, spunand ca nici macar el nu este un prea bun tolstoian. Filosofia sa poate fi concentrata intr-un singur cuvant, si anume “iubire”.

Tolstoy in 1908