Om frumos

Am fost aseara la al treilea concert de cand m-am mutat la Timisoara, adica al treilea concert la care l-am dus pe bebe Vladutz din burta. Zoia Alecu a fost fantastica, nu ma asteptam sa-mi placa atat de mult. Mi s-au inundat ochii de lacrimi cel putin o data la doua melodii, dar, na, poate sunt hormonii de vina.
Pentru a nu uita, primul concert a fost Travka (deja nu mai stiu numele pubului in care s-a tinut). Cam depresiv pentru un embrion de doar 2 luni:D. Al doilea a fost multpreaiubitasivenerata Ada cu Bobo. Am ras cu lacrimi si dureri de burta, iar Vlad (cel mare) si mai si. Iar acum Zoia Alecu, in Porky’s Pub. Am ras, am plans, am cantat (din nou Vlad mai tare decat mine).
Cum nu ma poate interesa doar creatiile unui artist, ci si el ca om, m-a frapat tineretea Zoiei. Are 56 de ani si nimic din ea nu tradeaza acest lucru. Este tanara, frumoasa, plina de viata, de frumusete si de traire. Emana o pasiune pentru…orice absolut contagioasa.
Dupa 2 ore cu ea, pleci acasa mai entuziast, mai fericit, mai energic, mai bun si mai iubitor.
Mi-au placut foarte mult melodiile urmatoare:

si asta