Archive for The Barber of Siberia

Film: The Barber of Siberia (Nikita Mikhalkov)

Posted in film with tags , , , , , on August 5, 2010 by luna

Jumate in rusa, jumate in engleza, Barbierul din Siberia prezinta tocmai discrepanta dintre cele doua lumi, dintre cultura occidentala si cea orientala. Mai mult comic decat tragic, povestea se axeaza pe lupta lui Jane, o americanca interpretata de Julia Ormond, cea pe care am iubit-o in Legendele Toamnei si care are unul dintre cele mai superbe stiluri de plans, americanca venita in Rusia pentru a ajuta un inventator nebun sa-si duca la bun sfarsit opera. Tocmai opera acestuia este The Barber of Siberia, o masina ingrozitoare care taie copaci, mic copil pe langa monstrii care ne taie padurile acum, dar revolutionara pentru secolul 19.

Jane si cei trei barbati

Pentru a-l ajuta pe inventator, adica pentru a-i face rost de fonduri, Jane flirteaza nerusinat cu un duce batran si gras, dar foarte simpatic, care mi-a amintit de Fanus Neagu al nostru. In acelasi timp, se indragosteste de un cadet tanar si nebun (Oleg Menshikov, care l-a jucat si pe fantele din primul Burnt by the sun), un soi de papagal romantic. Farsele lui mi-a amintit ca societatea contemporana este retardata si fara pic de imaginatie.

In mod tragic ambii se indragostesc de ea, povestea sfarsindu-se cu o crima. Cadetul il omoara pe duce, este exilat in Siberia, iar Jane se marita cu inventatorul nebun (si mai batran) doar pentru a ajunge cu Barbierul din Siberia pana…in Siberia.

Ziceam de discrepanta dintre occident si orient. Jane nu reuseste niciodata sa inteleaga “aceasta tara ciudata care este Rusia”. In cultura ei americana era ceva extrem de obisnuit sa flirtezi pentru a obtine ceva mai mult decat dragoste sau decat o casnicie. De ce chestiuni precum onoarea si cuvantul au dus la crima si exil, un american nu avea cum sa inteleaga.

Mikhalkov ca tar

Cred ca Mikhalkov (care a si scris povestea filmului) a reusit sa traga un elegant semnal de alarma. In alta ordine de idei, acest Nikita este un fel de Sergiu Nicolaescu al nostru. M-a facut sa rad faptul ca apare in doua roluri scurte, odata ca un batran care bate intr-un gong si apoi ca insusi Tarul.